Simbolurile Italiei și semnificația lor

  • Imparte Asta
Stephen Reese

    Italia, cu istoria sa îndelungată și cultura sa bogată, a produs multe simboluri care continuă să influențeze societatea modernă. În timp ce unele dintre acestea sunt simboluri oficiale sau naționale, altele au fost derivate din mitologia greacă. Acestea sunt folosite în contexte oficiale, opere de artă, bijuterii și logo-uri, ca o reprezentare a moștenirii italiene. În acest articol, aruncăm o privire asupra unora dintre cele mai populare simboluri italiene, celeistoria din spatele lor și ce le face importante.

    Simbolurile naționale ale Italiei

    • Ziua Națională : Festa Della Repubblica, pe 2 iunie, comemorând începutul republicii și sfârșitul monarhiei.
    • Moneda națională: Lira, care este folosită din 1861
    • Culorile naționale: Verde, alb și roșu
    • Copacul național: Măslin și stejar
    • Floare națională: Lily
    • Animal național: Wolf (neoficial)
    • Pasăre națională: Vrăbiuță
    • Național Dish: Ragu Alla Bolognese, sau pur și simplu - Bolognese
    • Național Dulce: Tiramisu

    Steagul Italiei

    Drapelul italian a fost inspirat de drapelul francez, de la care au fost derivate culorile sale. În locul culorii albastre din drapelul francez, a fost însă folosită culoarea verde a Gărzii Civice din Milano. Din 1797, designul drapelului italian a fost modificat de mai multe ori. În 1946, drapelul tricolor simplu pe care îl cunoaștem astăzi a fost aprobat ca drapel național al Republicii Italiene.

    Drapelul este format din trei benzi de dimensiuni egale în trei culori principale: alb, verde și roșu. Culorile au diverse interpretări, după cum se menționează mai jos:

    • Verde : dealurile și câmpiile țării
    • Roșu : vărsarea de sânge din războaiele din timpul Unificării și al Independenței
    • Alb : munții înzăpeziți

    A doua interpretare a acestor culori este mai mult din punct de vedere religios și susține că cele trei culori reprezintă trei virtuți teologice:

    • Verde reprezintă speranța
    • Roșu reprezintă caritate
    • Alb reprezintă credința

    Stella d'Italia

    Stella d'Italia, o stea albă cu cinci colțuri, este unul dintre cele mai vechi simboluri naționale ale Italiei, datând din Grecia Antică. Se spune că această stea reprezintă metaforic destinul strălucitor al peninsulei italiene și că a reprezentat-o timp de mai multe secole.

    La începutul secolului al XVI-lea, steaua a început să fie asociată cu Italia turrita, personificarea țării ca națiune. La mijlocul secolului al XX-lea, a fost adoptată ca o componentă importantă a emblemei Italiei.

    Emblema Italiei

    Sursa

    Emblema italiană este formată din steaua albă cu cinci colțuri sau Stella d'Italia Pe partea stângă se află o ramură de măslin, iar pe partea dreaptă, o ramură de stejar. Cele două ramuri sunt legate între ele cu o panglică roșie pe care este inscripționată inscripția "REPVBBLICA ITALIANA". Această emblemă este folosită pe scară largă de guvernul Italiei.

    Steaua este asociată cu personificarea țării, iar roata dințată este simbolul muncii, reprezentând primul articol al Cartei Constituționale italiene, care afirmă că Italia este o republică democratică fondată pe muncă".

    Ramura de stejar simbolizează demnitatea și forța poporului italian, în timp ce ramura de măslin reprezintă dorința de pace a națiunii, cuprinzând atât fraternitatea internațională, cât și concordia internă.

    Cocarda din Italia

    Cocarda Italiei este unul dintre cele mai importante ornamente naționale ale țării, care prezintă cele trei culori ale drapelului. Este realizată prin utilizarea tehnicii de plisare pentru a crea un ornament cu un efect încrețit, cu verdele în centru, albul în exterior și roșul pe margine.

    Cocarda tricoloră este un simbol al Forțelor Aeriene Italiene și este adesea văzută cusută pe ochiurile echipelor sportive care dețin cupe italiene. De asemenea, a fost folosită în 1848 pe uniformele unor membri ai Armatei Regale Sardane (numită ulterior Armata Regală Italiană), iar în ianuarie 1948 a devenit un ornament național odată cu nașterea Republicii Democratice Italiene.

    Copac de căpșuni

    În secolul al XIX-lea, căpșunul a fost considerat unul dintre simbolurile naționale ale Italiei, în timpul Risorgimento, mișcarea pentru unificarea Italiei, care a avut loc în 1861 și a dus la crearea Regatului Italiei.

    Culorile de toamnă ale căpșunului (frunze verzi, fructe roșii și flori albe) se regăsesc în steagul italian, motiv pentru care este denumit "copacul național al Italiei".

    Poetul italian Giovanni Pascoli a scris o poezie dedicată căpșunului. În ea face referire la povestea prințului Pallas, care a fost ucis de regele Turnus. Potrivit poveștii care se regăsește în poemul latin Eneida, Pallas a poposit pe crengile unui căpșun. Mai târziu, el a fost considerat primul "martir național din Italia".

    Italia turrita

    Sursa

    Italia turrita, o statuie a unei femei tinere care ține în mână ceea ce pare a fi o coroană de grâu cu o coroană murală în jurul capului, este renumită ca fiind personificarea atât a națiunii italiene, cât și a poporului italian. Coroana este simbolul istoriei urbane a țării, iar grâul simbolizează fertilitatea, reprezentând totodată economia agricolă a țării.

    Statuia este renumită ca fiind unul dintre simbolurile naționale ale Italiei și a fost reprezentată pe scară largă în artă, literatură și politică de-a lungul secolelor, precum și în mai multe contexte naționale, cum ar fi monedele, monumentele, pașapoartele și, de curând, pe cartea națională de identitate.

    Lupul cenușiu (Canis Lupus Italicus)

    Deși există dezbateri cu privire la animalul național al Italiei, simbolul neoficial este considerat a fi lupul cenușiu (cunoscut și sub numele de lupul din Apenini). Aceste animale trăiesc în Munții Apenini italieni și sunt animale sălbatice dominante și singurii prădători mari din zonă.

    Potrivit legendei, o femelă de lup cenușiu i-a alăptat pe Romulus și Remus, care au ajuns în cele din urmă să fondeze Roma. Ca atare, lupul cenușiu este considerat un element important în miturile fondatoare ale Italiei. Astăzi, numărul lupilor cenușii continuă să scadă, ceea ce îi face să fie o specie pe cale de dispariție.

    Lupul Capitolin

    Lupul Capitolin este o sculptură din bronz care reprezintă o lupoaică cu gemenii Remus și Romulus alăptați, reprezentând fondarea Romei.

    Conform legendei, gemenii au fost salvați de lupă și crescuți de aceasta. Romulus avea să îl ucidă pe fratele său Remus și să fondeze orașul Roma, care îi poartă numele.

    Faimoasa imagine a Lupului Capitolin se regăsește adesea în sculpturi, panouri, logo-uri, steaguri și sculpturi de clădiri și este un simbol foarte respectat în Italia.

    Aquila

    Aquila ..., care înseamnă "vultur" în latină, a fost un simbol extrem de important în Roma antică. Era steagul legiunii romane, purtat de legionarii numiți "aquiliferi".

    Acvila avea o mare importanță pentru soldați și era un simbol al legiunii lor. Aceștia se străduiau din răsputeri să protejeze steagul acvilei și să îl recupereze dacă se pierdea vreodată în luptă, ceea ce era considerat umilința supremă.

    Chiar și astăzi, anumite țări și culturi europene au pe drapelele lor vulturi asemănători cu Aquila, unele dintre ele fiind descendente ale puternicului Imperiu Roman.

    Globus (The Globe)

    Globus este un simbol omniprezent la Roma, fiind prezent pe statui și monede în tot Imperiul Roman. Multe statui prezintă Globus-ul în mâna împăratului sau sub piciorul acestuia, simbolizând dominația asupra teritoriului roman cucerit. Globus-ul reprezintă, de asemenea, Pământul sferic și universul. Zeitățile romane, în special Jupiter, sunt adesea reprezentate fie ținând un glob, fie pășindpeste el, ambele reprezentând puterea supremă a zeilor asupra pământului.

    Odată cu creștinarea Romei, simbolul Globusului a fost adaptat pentru a avea o cruce pe el. Acesta a devenit cunoscut sub numele de Globus Cruciger și a simbolizat răspândirea creștinismului în întreaga lume.

    David al lui Michelangelo

    Sculptura din marmură a lui David, cunoscută ca fiind capodopera Renașterii, a fost creată de artistul italian Michelangelo undeva între 1501 și 1504. Sculptura este renumită pentru reprezentarea unui David încordat, care se pregătește de luptă cu uriașul Goliat.

    Statuia lui David este în prezent una dintre cele mai recunoscute sculpturi renascentiste din lume și este văzută cel mai adesea ca un simbol al frumuseții și forței tinereții. Se află în Galeria Academiei din Florența, Italia.

    Coroană de laur

    Cununa de laur este un simbol italian popular care își are originea în Grecia. Apollo, zeul grec al Soarelui, este adesea reprezentat purtând o coroană de lauri pe cap. De asemenea, coroanele erau acordate învingătorilor în competițiile atletice, cum ar fi Jocurile Olimpice antice.

    La Roma, coroanele de laur erau simbolul victoriei marțiale, folosite pentru a încorona un comandant în timpul triumfului și succesului său. Coroanele antice erau adesea reprezentate în o potcoavă formă, în timp ce cele moderne sunt inele complete.

    Uneori, coroanele de laur sunt folosite în heraldică ca scut sau ca încărcătură. În cadrul Cercetașilor din America, ele se numesc "coroane de serviciu" și reprezintă angajamentul cuiva față de serviciu.

    Toga romană

    O piesă vestimentară distinctivă a Romei antice, toga romană se purta înfășurată în jurul corpului și drapată peste umeri ca o mantie militară. Era formată dintr-o bucată de pânză cu patru colțuri, drapată peste armură și croită chiar deasupra umărului cu o închizătoare, care era un simbol al războiului. Toga în sine, însă, era un simbol al păcii.

    Culoarea togii depindea de ocazie. Togile de culoare închisă erau purtate pentru o înmormântare, în timp ce togile purpurii erau purtate de împărați și generali victorioși. Cu timpul, togile au devenit mai împodobite și se purtau diferite culori, în funcție de preferințe.

    Încheiere...

    Simbolurile italiene continuă să fie utilizate pe scară largă și au încă un mare impact asupra culturii populare. Pentru a afla mai multe despre alte țări, consultați articolele noastre conexe.

    Stephen Reese este un istoric specializat în simboluri și mitologie. A scris mai multe cărți pe această temă, iar munca sa a fost publicată în reviste și reviste din întreaga lume. Născut și crescut la Londra, Stephen a avut întotdeauna o dragoste pentru istorie. În copilărie, își petrecea ore întregi studiind texte antice și explorând ruine vechi. Acest lucru l-a determinat să urmeze o carieră în cercetarea istorică. Fascinația lui Stephen pentru simboluri și mitologie provine din credința sa că acestea sunt fundamentul culturii umane. El crede că înțelegând aceste mituri și legende, ne putem înțelege mai bine pe noi înșine și lumea noastră.