Cuprins
India este un tărâm cu o moștenire culturală bogată, cu o istorie care se întinde pe mai multe mii de ani. Este locul de origine al multora dintre marile religii și filozofii ale lumii (gândiți-vă la budism, hinduism și sikhism) și este cunoscută pentru diversitatea sa culturală, industria cinematografică, populația numeroasă, mâncarea, pasiunea pentru cricket și festivitățile pline de culoare.
Având în vedere toate acestea, există multe simboluri naționale oficiale și neoficiale care reprezintă India. Iată câteva dintre cele mai populare.
- Ziua Națională: 15 august - Ziua Independenței Indiei
- Imnul național: Jana Gana Mana
- Moneda națională: Indian Rupee
- Culorile naționale: Verde, alb, șofran, portocaliu și albastru
- Copacul național: Indian banyan copac
- Floare națională: Lotus
- Animal național: Tigru de Bengal
- Pasăre națională: Păsărică indiană
- Național Dish: Khichdi
- Dulce național: Jalebi
Drapelul național al Indiei
Drapelul național al Indiei este un desen tricolor dreptunghiular, orizontal, cu șofran în partea de sus, alb la mijloc și verde în partea de jos și un roata dharmei (dharmachakra) în centru.
- The bandă de culoare șofran indică curajul și puterea țării.
- The bandă albă cu Chakra Ashoka de culoare albastru marin indică adevărul și pacea.
- The roata dharma Fiecare rază a roții simbolizează un principiu de viață, iar împreună simbolizează cele 24 de ore ale unei zile, motiv pentru care este cunoscută și sub numele de "Roata timpului".
- The bandă verde semnifică auspiciile pământului, precum și fertilitatea și creșterea.
Drapelul a fost ales în forma sa actuală în timpul unei reuniuni a Adunării Constituante din 1947 și de atunci este drapelul național al Dominionului Indiei. Conform legii, acesta trebuie să fie confecționat dintr-o țesătură specială filată manual, numită "khadi" sau mătase, popularizată de Mahatma Gandhi. Întotdeauna este arborat cu o bandă de șofran în vârf. Drapelul nu trebuie să fie arborat niciodată la jumătate de catarg de Ziua Independenței, Ziua Republicii sau deaniversările de formare a statului, deoarece este considerată o insultă la adresa acestuia și a națiunii.
Stema Indiei
Stema indiană este formată din patru lei (simbolizând mândria și regalitatea), care stau pe un piedestal cu Ashoka Chakra pe fiecare dintre cele patru laturi ale sale. În vederea 2D a simbolului, doar trei dintre capetele leilor pot fi văzute, deoarece al patrulea este ascuns.
Chakrele provin din budism, reprezentând onestitatea și adevărul. De o parte și de alta a fiecărei chakre se află un cal și un taur, care semnifică puterea poporului indian.
Sub simbol se află un verset foarte popular scris în sanscrită, care înseamnă: doar adevărul triumfă Descrie puterea adevărului și a onestității în religie și în societate.
Simbolul a fost creat de împăratul indian Ashoka în anul 250 î.Hr., care a folosit doar o singură bucată de gresie fin șlefuită pentru a-l sculpta. A fost adoptat ca stemă la 26 ianuarie 1950, ziua în care India a devenit republică, și este folosit pe toate tipurile de documente oficiale, inclusiv pe pașaport, precum și pe monede și bancnote indiene.
Tigrul bengalez
Originar din subcontinentul indian, maiestuosul tigru de Bengal se numără printre cele mai mari feline sălbatice din lume în prezent. Este animalul național al Indiei și joacă un rol important în istoria și cultura indiană.
De-a lungul istoriei, tigrul bengalez a fost un simbol al puterii, magnificenței, frumuseții și ferocitatea, fiind în același timp asociat cu vitejia și curajul. Potrivit mitologiei hinduse, a fost vehiculul lui Zeița Durga În trecut, vânătoarea de tigri era considerată cel mai înalt act de curaj de către nobili și regi, dar acum este considerată ilegală.
Cunoscut în trecut sub numele de tigrul "regal" din Bengal, acest animal magnific se confruntă în prezent cu amenințarea extincției din cauza braconajului, a fragmentării și a pierderii habitatului. În trecut, erau braconați pentru blana lor, care, chiar și astăzi, este vândută ilegal în anumite părți ale lumii.
Dhoti
Dhoti, numit și panche, dhuti sau mardani, este o parte inferioară a costumului național purtat de bărbații din India. Este un tip de sarong, o lungime de țesătură înfășurată în jurul taliei și înnodată în față, care este purtată în mod obișnuit de indieni, de asiaticii din sud-estul Asiei și de srilankezi. Când este purtat în mod corespunzător, seamănă cu niște pantaloni largi și ușor informi, până la genunchi.
Dhoti-ul este confecționat dintr-o bucată de pânză dreptunghiulară, necusută, cu o lungime de aproximativ 4,5 metri, care poate fi înnodată în față sau în spate și este disponibil în culori uni sau uni. Dhotis-urile din mătase cu margini special brodate sunt în general folosite pentru ținutele formale.
Dhoti este purtat de obicei peste un langot sau un kaupinam, ambele fiind tipuri de lenjerie intimă și de pânză de corp. Motivul pentru care îmbrăcămintea nu este cusută se datorează faptului că unii cred că este mai rezistentă la poluare decât alte țesături, ceea ce o face cea mai potrivită pentru a fi purtată la ritualurile religioase. Acesta este motivul pentru care dhoti este purtat în mod obișnuit atunci când se vizitează templul pentru "puja".
Elefant indian
Elefantul indian este un alt simbol neoficial al Indiei, un simbol extrem de puternic și semnificativ în hinduism. Elefanții sunt adesea reprezentați ca vehicule ale zeităților hinduse. Una dintre cele mai iubite și populare zeități, Ganesha , este reprezentat sub forma elefantului și a Lakshmi , zeița abundenței este reprezentată de obicei cu patru elefanți care simbolizează prosperitatea și regalitatea.
De-a lungul istoriei, elefanții au fost antrenați și folosiți în lupte, datorită puterii lor imense și a forței de a înlătura orice obstacol. În India și în anumite țări asiatice, precum Sri Lanka, prezența imaginilor cu elefanți în locuința cuiva invită la noroc și noroc, în timp ce plasarea lor la intrarea în casă sau în clădire invită la pătrunderea acestei energii pozitive.
Elefantul indian a fost inclus pe lista "pe cale de dispariție" încă din 1986 în Lista Roșie a IUCN, iar populația sa a scăzut cu 50%. În prezent, există mai multe proiecte de conservare pentru a proteja acest animal pe cale de dispariție, iar vânătoarea este ilegală, deși încă se mai practică în unele părți ale țării.
Veena
Veena este o lăută cu ciupitură, cu clape, cu o gamă de trei octave, care este extrem de populară și importantă în muzica clasică carnatică din sudul Indiei. Originea acestui instrument poate fi urmărită până la yazh, care este destul de asemănător cu harpa grecească și este unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale indiene.
Veena din nordul și sudul Indiei sunt ușor diferite una de cealaltă din punct de vedere al designului, dar se cântă aproape în același mod. Ambele modele au gâturi lungi și goale, care permit ornamente legato și efecte de portamento întâlnite adesea în muzica clasică indiană.
Veena este un simbol important asociat cu zeița hindusă Saraswati Este, de fapt, cel mai faimos simbol al ei și este reprezentată în mod obișnuit ținând-o în mână, ceea ce simbolizează exprimarea cunoașterii care creează armonie. Hindușii cred că a cânta la veena înseamnă că trebuie să ne acordăm mintea și intelectul pentru a trăi în armonie și pentru a obține o înțelegere mai profundă a vieții noastre.
Bhangra
Bhangra este unul dintre numeroasele dansuri tradiționale din India, care își are originea în dansul popular din Punjab, asociat cu Baisakhi, festivalul recoltei de primăvară, și care presupune lovituri viguroase, sărituri și aplecări ale corpului în ritmul unor cântece scurte din Punjabi și în ritmul "dhol", toba cu două capete.
Bhangra era extrem de popular printre fermieri, care îl cântau în timpul diferitelor activități agricole. Era modul lor de a face munca mai plăcută. Dansul le dădea un sentiment de împlinire și le permitea să întâmpine noul sezon de recoltă.
Forma și stilul actual de Bhangra a fost creat în anii 1940 și de atunci a evoluat foarte mult. Industria cinematografică Bollywood a început să prezinte acest dans în filmele sale și, ca urmare, dansul și muzica sa sunt acum în vogă nu numai în India, ci în întreaga lume.
King Cobra
Cobra regească (Ophiophagus hanna) este cel mai mare șarpe veninos cunoscut, care poate ajunge până la 3 m în lungime, având capacitatea de a injecta până la 6 ml de venin dintr-o singură mușcătură. Trăiește în junglele dese și în pădurile tropicale dense. Deși este o creatură atât de periculoasă, este și foarte timidă și este foarte rar văzută.
Cobra este venerată în mod special atât de budiști, cât și de hinduși, motiv pentru care este reptila națională a Indiei. Hindușii cred că pierderea pielii sale face șarpele nemuritor, iar imaginea de un șarpe care își mănâncă coada este simbolul eternității. Faimoasa și foarte iubita zeitate indiană Vishnu este reprezentat de obicei deasupra unei cobre cu o mie de capete, despre care se spune că reprezintă eternitatea.
În India, cobra este venerată pe tot parcursul apropierii, iar faimosul festival Nag-Panchami implică venerarea cobrei și mulți oameni îndeplinesc ritualuri religioase, căutând bunăvoința și protecția cobrei. Există multe povești în jurul reptilei în budism, cea mai faimoasă dintre ele fiind aceea că o cobră regească mare l-a protejat pe Lordul Buddha de ploaie și soare în timp ce dormea.
Om
The silaba "Om" sau "Aum este un simbol sacru despre care se spune că îl reprezintă pe Dumnezeu în trei aspecte diferite: Vishnu (păstrătorul), Brahma (creatorul) și Shiva (distrugătorul). Silaba este o literă sanscrită care a fost găsită pentru prima dată în vechile texte religioase sanscrite cunoscute sub numele de "Vedas".
Sunetul "Om" este o vibrație elementară care ne pune în armonie cu natura noastră reală, iar hindușii cred că toată creația și forma provin din această vibrație. Mantra este, de asemenea, un instrument puternic folosit pentru a concentra și relaxa mintea în yoga și meditație. De obicei, este cântată fie ca atare, fie înainte de recitări spirituale în hinduism, jainism și budism.
Khichdi
Khichdi, mâncarea națională a Indiei, provine din bucătăria sud-asiatică și este preparată din orez și linte (dhal). Există și alte variante ale mâncării cu bajra și mung dal kchri, dar cea mai populară este versiunea de bază. În cultura indiană, această mâncare este, de obicei, una dintre primele alimente solide oferite bebelușilor.
Khichdi este foarte popular în tot subcontinentul indian, fiind preparat în multe regiuni. Unii îi adaugă legume precum cartofii, mazărea verde și conopida, iar în Maharasthtra de coastă, se adaugă și creveți. Este o mâncare de confort care este destul de preferată de oameni, mai ales că este foarte ușor de preparat și necesită doar o singură oală. În unele regiuni, khichdi este de obicei servit cu kadhi (osos gros, din făină de grâu) și pappadum.
Încheiere
Lista de mai sus nu este în niciun caz exhaustivă, deoarece există multe simboluri care reprezintă India, dar surprinde totuși gama diversă de influențe ale Indiei, de la mâncare la dans, de la filozofie la biodiversitate.